Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane (RADR) – septembrie 2015

Postat la data de January 25, 2016, de catre Sandra Pralong

Ministerul Afacerilor Externe organizeaza in perioada 1-4 septembrie 2015 Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane (RADR), cu tema “Romania si provocarile de securitate la limitele spatiului european si euro-atlantic. Riscuri, oportunitati si actiune diplomatica”.

Un interviu acordat Radio Romania international aici:

Categorie: Blog

Interviu Marca-Ro – 5 decembrie 2015

Postat la data de December 30, 2015, de catre Sandra Pralong

marca_ro_v9

 

Cristian Bucur: Acum, la aproape 3 luni de cand ati fost numita in functia de consilier pentru diaspora al Presedintelui, vi se pare ca este mai greu sau mai usor decat v-ati imaginat?

Sandra Pralong: Am invatat sa nu mai am asteptari, asadar nu mi-am imaginat ca va fi ceva diferit de ceea ce este de fapt. Dar adevarul este ca am sansa unui punct de reper deoarece am mai fost intr-o pozitie similara in mandatul Presedintelui Constantinescu. Evident Diaspora este foarte diferita asadar si chestiunile de rezolvat sunt altele. Dar, fara sa cad in lirisme siropoase, simt ca pe un mare privilegiu oportunitatea de a-mi servi tara iar asta nu este ceva greu sau usor cat este mai curand o menire, un scop in viata si este, de fapt, ceea ce m-a adus inapoi in tara in 1989. Ca si dumneavoastra si alte 3 milioane de romani, si eu sunt o romanca din strainatate, m-am nascut in Romania dar am copilarit in Elvetia si trait in SUA pana in 90. Si m-am intors. Cum sper s-o faca si multi altii.

Cristian Bucur: Care ar fi motivele pentru care romanii care si-au parasit tara de origine sa participe intr-un fel sau altul la „viata comunitara” romaneasca?

Sandra Pralong: Motivatia de a participa depinde de aspiratiile fiecaruia deci nu pot vorbi decat pentru mine. Spre pilda, am fost crescuta, de un bunic General, in ideea ca viata nu-ti apartine in totalitate ci ea apartine deopotriva comunitatii in care te-ai nascut si celei in care traiesti, comunitati carora trebuie sa le fie mai bine datorita trecerii tale prin lumea aceasta… Asadar eu una nu pot concepe viata ca fiind implinita fara sa dau ceva inapoi, in speta, tarii mele. Chiar daca nu in mod explicit, cred ca acest rationament se aplica si tuturor celor care au simtit intensitatea bucuriei pe care ti-o procura faptul de a da ceva mai departe si de a face lucrurile mai bune pentru cei din jur. Parintii au experienta asta zi de zi… Ca sa ma intorc la intrebare, nu e suficient sa vrei sa dai ceva inapoi ci trebuie sa ai si cui. Cred ca romanii de peste granite au acumulat experiente si expertize remarcabile, de care Romania are mare nevoie. Ei sunt niste “noi pasoptisti”. Ar fi minunat daca si cat mai multi dintre ei ar simti chemarea de a transfera cunostintele acumulate in strainatate inapoi spre tara, iar asta la toate nivelele, de la inteligentele de Premiu Nobel la asa zisii capsunari avem slava Domnului suficient din fiecare… La Cotroceni chiar la aceasta chestiune lucram acum, cladim un cadru si canalele prin care acest transfer de expertiza si de cunostinte sa fie posibil intre romanii din Diaspora si cei din tara.

Cristian Bucur: De ce credeti ca sunt multi romani in lume care atunci cand intalnesc alti romani, se feresc, evita sa vorbeasca romaneste, etc?

Sandra Pralong: Iarasi chestiunea aceasta difera de la o persoana la alta. Nu pot sa vorbesc decat pentru mine, iar eu una sunt mai curand emotionata de cate ori, in strainatate, aud pe strada oameni vorbind romaneste si intru lesne in vorba cu ei, departe de a ma feri, ma bucur! Altii insa, si ma gandesc aici mai ales la experienta oamenilor din generatia mamei mele, care traieste de 44 de ani in Elvetia, au trait trauma supravegherii ubicue a Securitatii si au ramas cu aceasta, sa-i zicem, tara. Oricum, schimbarea generationala isi face efectul si pe masura ce situatia in Romania se limpezeste, oamenii au mai putine temeri si incep sa vada statul mai curand ca pe un partener decat ca fiind ceva de care sa te feresti.

Cristian Bucur: Ce ati putea spune despre viata asociativa a comunitatilor din diaspora? Dar despre cea Nord-americana?

Sandra Pralong: Cred ca societatea civila romaneasca, oriunde ar fi ea, fie in tara, fie peste granite, se organizeaza din ce in ce mai bine pentru ca oamenii au capatat constiinta faptului ca functionarea democratiei depinde in primul rand de ei si de abilitatea lor de a tine autoritatile responsabile. In strainatate si mai ales in America de Nord imi pare ca lucrul acesta vine poate mai firesc decat in Romania sau chiar si in Europa. Simt o mai mare aplecare pentru calitatea democratiei din partea grupurilor formale sau informale din America de Nord decat din Europa, unde oamenii pun mai curand probleme punctuale, nu sistemice si masor asta in primul rand prin mesajele si cererile pe care le primim la Cotroceni. De asemenea, apropo de America de Nord, imi pare ca distanta sporeste dorul de tara si observ o mare efervescenta culturala mai ales in Canada, sau poate sunt eu abonata la listele bune… Imi pare ca aveti cativa romani foarte inimosi care isi iau in serios “romanitatea” si pun mult suflet in a crea coeziune in jurul identitatii nationale. Felicitari tuturor, apreciem cu totii ceea ce faceti!

Cristian Bucur: Sunt din ce in ce mai multe voci care se intreaba cand romanii de pretutindeni vor fi organizati. Ce credeti despre acest lucru?

Sandra Pralong: Sincer, mi vine sa va intreb la randul meu: Organizati de cine? Cine ar trebui sa-si asume acest rol? Nu credeti ca depinde de fiecare grup in parte? De altfel, observ semne foarte imbucuratoare ca mentalitatea de “a astepta” in permanenta ca altcineva sa faca treaba pentru noi se pierde si ca oamenii au inteles, in fine, ca fiecare este responsabil pentru soarta sa. Asadar, acelasi lucru este valabil si pentru Diaspora. Romanii vor fi bine organizati atunci cand vor vrea cu adevarat sa traiasca altfel decat o faceau pana acum si… atunci se vor organiza!…

Cristian Bucur: Inainte de 1989, serviciile de securitate au infiltrat comunitatile de romani, ce credeti ca s-a intamplat cu aceste persoane dupa 1989?

Sandra Pralong: Intreaga structura a statului era diferita inainte de 1989 iar asta include si Serviciile si rolul lor in stat. Personal nu stiu ce s-a intamplat cu oamenii trimisi “in misiune” dar vreau sa cred ca fiecare regreta daca a fost unealta unui regim opresiv care a saracit Romania nu doar din punct de vedere material dar mai ales moral si intelectual.

Cristian Bucur: Sunt voci care spun ca ar exista in continuare interese controlate de serviciile din tara pentru a influenta diaspora in anumite directii. Un exemplu ar fi crearea de asociatii sprijinite de DPRRP in conditiile in care exista deja asociatii cu acelasi profil.

Sandra Pralong: Din nou nu inteleg prea bine felul in care puneti problema pentru ca insinuati niste lucruri care in realitate nu cred ca exista. Oricum doar colegii de la Ministerul de Externe pot raspunde pentru activitatea Departamentului lor.

Cristian Bucur: Sunt legale filialele partidelor politice in diaspora?

Sandra Pralong: Colegii juristi imi spun ca, prin Statut, orice partid poate sa constituie, la nivel national, o organizatie pentru diaspora. Filialele partidelor politice din diaspora s-au putut infiinta prin introducerea de prevederi speciale destinate comunitatilor romanesti in statutele politice ale partidelor importante, cu trimitere la legislatia statului pe teritoriul caruia se afla. Asadar cred ca dvs. stiti mai bine ce este legal in Canada in aceasta privinta.

Cristian Bucur: Ce ar putea face diaspora pentru Romania? Dar Romania pentru diaspora?

Sandra Pralong: Cred ca lucrul cel mai important este pur si simplu sa-i pese… Restul vine de la sine daca-ti pasa cu adevarat!

Cristian Bucur: V-as ruga sa transmiteti un mesaj romanilor de pretutindeni. Dar celor din America de Nord?

Sandra Pralong: As vrea sa realizam ca onorand Romania, ne onoram pe noi insine! (Si invers…) Iar atunci cand ne onoram pe noi insine totul devine posibil, inclusiv sa castigam respectul celorlalti!

 

Sursa: Interviu Marca-Ro, Sandra Pralong: “Observ o mare efervescenta culturala in Canada”, 5 decembrie 2015

Categorie: Blog

Interviu Gazeta Romaneasca – 2 noiembrie 2015

Postat la data de December 30, 2015, de catre Sandra Pralong

logo2

Sandra Pralong, de la 1 septembrie ati luat conducerea departamentului pentru diaspora de la Palatul Cotroceni. Ce v-a atras atentia pana acum, ce credeti ca e de facut?

Totul e de facut, pentru ca in primul rand construim o relatie de incredere si de parteneriat cu romanii de pretutindeni si a fost si efortul colegilor mei pana acum, dar nu a fost un efort dedicat.

De ce atat de tarziu? A fost ultimul departament completat.

Cei din urma vor fi cei dintai, in privinta diasporei.

Ce v-ati propus? Aveti un plan?

Sunt mai multe lucruri la care lucram. As vrea sa imi ingaduiti sa le spun dupa ce vorbesc cu colegii mei din diferitele alte structuri ale statului, pentru ca imi doresc o relatie de parteneriat cu ei, pe langa cea cu voi. Sunt vreo 18 institutii care se ocupa intr-un fel sau altul de diaspora. Colegii mei nu ar trebui sa afle din presa despre ce avem de gand.

Care e orizontul de timp pina la anuntarea planurilor?

Cateva saptamani, chiar inainte de sfarsitul anului. Presedintia are dorinta de a oferi o platforma de dialog si de conlucrare.

Puteti recupera din ce s-a facut inaintea dvs. acolo? Ati mostenit ceva de la predecesori?

Nu numai ca preiau ceva ce a precedat, dar cred ca am construit eu insami, in acei doi ani in care am fost la Cotroceni. Am organizat atunci un prim forum al presei de pretutindeni, un prim targ de joburi. Oamenii care m-au precedat, si ma gandesc la Eugen Tomac pe vremea presedintelui Basescu, aveau poate o perspectiva un pic diferita, ei s-au preocupat mai ales de romanii din jurul granitelor. Nu incepem chiar de la zero, cu toate ca am putea sa ne organizam mult mai bine.

Ce ne puteti spune despre Consiliul de reprezentare a diasporei, promisiune facuta de Klaus Iohannis inca din campania electorala?

Chiar inainte sa plec am vorbit cu domnia sa, Consiliul va fi lansat probabil inainte de sfarsitul anului.

Cine va face parte din el?

E o intrebare buna. Pentru moment avem un concept. Ceea ce ne dorim e sa adunam la Cotroceni oamenii cei mai reprezentativi ai gandirii romanesti sau ai lucrului bine facut, indiferent daca sunt de conditie modesta sau daca sunt somitati de premiul Nobel. Si aici contam pe voi, din presa, sa ne semnalati, mai ales la oamenii care poate care au mai putina vizibilitate in presa, de exemplu, acel om care lucreaza in agricultura…

Va avea loc in Consiliu si cineva care lucreaza in agricultura?

Cu siguranta. Haideti sa va dau un exemplu savuros. O doamna ingrijitoare, care face menajul la Paris, si care din faptul ca face menajul si-a strans bani, a facut investitii imobiliare pe care le-a fructificat, in Romania, a vandut un teren, a recumparat altul, a reinvestit pe parcursul ultimelor 20 de ani, si acum are o mica avere imobiliara. Continua sa faca menajul, il face bine, onest…

Si acest tip de persoana ar putea avea loc in Consiliu?

Imi doresc sa aiba loc, pentru ca ei reprezinta oamenii pentru care Consiliul va lucra.

Aveti un numar de membri?

Vorbeam cu domnul presedinte ca ar trebui sa fie in jur de 20 de persoane ca sa fie gestionabil. Dar acestia vor fi consiliul de conducere al unui laborator mai mare. Din laborator pot face parte toti cei care doresc sa aiba acces sa sa contribuie intr-un fel la problematica diasporei.

Puteti avea milioane de cereri…

Sa vina, va fi acest laborator, va fi o structura deschisa, din care in momentul in care vii in ea, ai anumite drepturi si anumite obligatii. Contam pe voi sa ne semnalati acei oameni care au avut rezultate…

A fost un asa-zis caz al amabasadorilor. Presedintele a iesit dupa alegeri si a spus ca ar trebui sanctionati consulii siu ambasadorii din tarile unde romanii au fost umiliti la cozi. Ce urmari a avut aceasta solicitare a presedintelui?

Dosarul einca pe rol. Dupa cum stiti, a fost deja audiat fostul ministru de externe, in 5 octombrie, martor in acest dosar…

Vor fi sanctionati ambasadorii?

Eu cred ca da.

Nu ma refer la dosarul DNA, ci la declaratia presedintelui.

Nu am discutat cu presedintele acest lucru. Dar daca ma intrebati pe mine, cred ca trebuie lasata institutia care pastoreste ambasadorii, si anume MAE, trebuie lasata sa isi faca ordine in propria ograda.

Deci ar trebui sa isi analizeze ei situatia. Deja la un an de zile, e tarziu.

Eu cred ca ei o fac. Eu cred ca se intampla lucrul asta. Nu cred ca lucrurile au ramas fara consecinte sau cel putin asa vreau sa cred. Dar, repet, nu am discutat cu presedintele.

Ce parere aveti de Uniunea Jurnalistilor Romani de Pretutindeni?

E fantastic efortul vostru, va felicit, va incurajez, este minunat ca existati, asteptarile de la voi sunt foarte mari.

Sorin Cehan

 

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor al Administratiei Prezidentiale, s-a intors in Romania in 1990 de la New York, unde era director de promovare al saptamanalului international Newsweek. La Bucuresti a pus bazele Fundatiei pentru o Societate Deschisa (Fundatia Soros), pe care a condus-o intre anii 1990-1993.

Intre 1998 si 2000, a fost consiliera presedintelui Emil Constantinescu, fiind responsabila, printre altele, cu comunicarea internationala si coordonarea politicilor catre romanii din afara tarii.

 

Sursa: Interviu gazetaromaneasca.com, Agricultori ?i menajere în Consiliul Diasporei promis de Iohannis – primele detalii

Categorie: Blog

CAUTA



VIDEO


TEDxBucharest

ULTIMELE ARTICOLE

ARHIVA

RETELE SOCIALE