Sa adoptam o limba!
Posted on February 6, 2008 by Sandra Pralong
http://www.jurnalul.ro/stire-interviu/sa-adoptam-o-limba-116205.html
Traim într-o lume din ce în ce mai complexa, iar comunicarea este cheia supravieauirii si reutitei într-o astfel de lume. Cunoaaterea unei limbi de circulatie internationala este din ce în ce mai putin suficienta. Ce-ati zice de adoptarea unei “limbi personale”?
Comisarul european pentru Multilingvism, românul Leonard Orban, beneficiaza, ca ajutor în munca sa, de consilierea unui grup international de intelectuali si experti, din care face parte si fostul consilier prezidential Sandra Pralong, actualmente expert în comunicare. Grupul, reunit în ultima zi a lunii ianuarie, la Bruxelles, a prezentat un raport despre cum poate contribui multilingvismul la sustinerea si intensificarea dialogului international. Raportul propune adoptarea unei “limbi personale adoptive”, un fel de a doua limba materna. Despre ce anume vizeaza propunerea, într-un interviu cu românca din grupul de sfatuitori ai comisarului Orban, doamna Sandra Pralong.
Jurnalul National: Care este în acest moment principala misiune în care se implica grupul din care faceti partea
Sandra Pralong: Presedintele Comisiei Europene a creat o pozitie de Comisar European pentru Multilingvism datorita importansei pe care o are multiplicitatea limbilor în contextul European – diversitatea lingvistica si culturala fiind ceea ce caracterizeaza si distinge Europa, de pilda, de Statele Unite, ca sa luam un singur exemplu. Ideea calauzitoare europeana, cea de unitate în diversitate, reflecta faptul ca multiculturalitatea si problema multilingvismului stau la baza chestiunilor identittaii noastre ca si continent, dar aceste chestiuni trebuie gestionate, caci diversitatea nu genereaza de la sine unitate… Nu exista un singur domeniu în care multilingvismul sa fie cu precadere util, caci el se regaseate în absolut TOATE domeniile constructiei europene si tine înstai de identitatea noastra europeana. Raportul pe care grupul de intelectuali si experti l-a prezentat vorbeate despre necesitatea ca europenii sa prezerve bogtaia conferita de diversitatea lingvistica, gasind totodata solutii functionale pentru a spori coeziunea europeana cu ajutorul limbilor. Plecând de la premisa ca existenaa unei limbi de circulatie internationala, cu toate ca este din ce în ce mai necesara, este totodata din ce în ce mai putin suficienta, Raportul propune adoptarea unei limbi “personale”, aleasa din ratiuni afective atât cât si de diferentiere si de singularizare a vorbitorului: o numim limba personala adoptiva. Aceasta este o limba pentru care potentialul vorbitor simte o afinitate deosebita – astfel ea devine un soi de a doua limba materna mai curând decât o a doua limba strtina.
Jurnalul National: si cum ar functiona, practic, ceea ce propuneti dumneavoastrta
Sandra Pralong: atiti ca Obiectivele Uniunii Europene, întrunite la Barcelona în 2002, preconizeaza învtaarea a doua limbi strtine în plus faaa de limba materna. Raportul nostru sugereaza ca una dintre aceste doua limbi ar putea fi limba unei tari vecine, pentru a contribui astfel la crearea unui contingent suficient de vorbitori pentru a nu avea nevoie de a trece printr-o limba teraa în raporturile bilaterale între state. Aceasta limba personala afectiva devine astfel o limba speciala, de suflet si de cultura, dar si de “marketing” personal si de diferentiere profesionala spre exemplu – ea este o limba pentru care vorbitorul are o afinitate deosebita si care îi poate conferi un avantaj unic, de plida în gasirea unui loc de munca. Sa fii vorbitor de engleza, în plus de limba materna, nu mai este un avantaj competitiv, caci toata lumea vorbeate engleza; pe când mtiestria unei limbi rare confera vorbitorului un bagaj unic, pe care îl poate exploata. Aceste noi legaturi între state, provenite din reselele afective invizibile pe care le confera abilitatea lingvistica comuna, mai ales în cazul limbilor mai putin comune, va contribui, credem, în a spori si mai mult coeziunea europeana.
Despre români
Jurnalul National: În ce aara europeana au prins mai bine programele pe multilingvisma Poate fi Finlanda luata drept exemplua
Sandra Pralong: Cu siguranaa Finlanda este un exemplu. Mai sunt si altele. Elvetia – chiar daca nu este în UE – este o aara care se straduieate sa aiba o politica progresista din punct de vedere lingvistic. Sistemul educational este bine pus la punct pentru învtaarea celor trei limbi oficiale, chiar daca politica educationala este la latitudinea cantoanelor. si cu toata diversitatea lingvistica intrinseca, Elvetia este totodata aara care ofera programe dintre cele mai elaborate de familiarizare cu limba si cultura pentru imigranti.
Jurnalul National: Cum îi încurajam si îi ajutam pe numerotii imigranti adulti români din Spania si Italia sa învese limba tarii în care au plecat, pentru ca ei sa obtina mai uaor un loc de munca, sa aiba mai lesne acces la serviciile sociale sau de sanatatea
Sandra Pralong: Cunoaaterea limbilor tarii gazda este indispensabila pentru toate motivele pe care le-ati enumerat, iar Raportul nostru face si el referire la asta. În plus, în Raport veti gasi si o propunere complementara, si anume abilitatea reprezentantilor tarii gazda, de asemenea, sa învese limba imigrantilor, pentru a avea un acces sporit la cultura si la caracteristicile lor. Evident, trebuie create programe speciale de învtaare a limbilor chiar înainte de plecarea din aara. Pâna una-alta, pentru toti “necesitatea este mama inventiei”, iar oamenii care vor într-adevar sa ajunga îti dau repede seama ca nu au încotro si trebuie sa învese limba. Din fericire, româna este o limba latina ti, daca îmi este permisa o generalizare, românii fiind talentati la limbi strtine, problema se pune poate mai putin în Spania sau Italia si mai acut în tarile de emigratie cu limbi foarte diferite de a noastra, cum ar fi Marea Britanie sau Germania.
Motivare
Jurnalul National: Cum îi motivam pe spanioli si pe italieni pentru a aprecia limba si cultura imigrantilor românia Ati lucrat mai bine cu autorittaile spaniole în acest domeniu sau cu cele italiene (din observatiile mele, Spania s-a preocupat mai mult – poate comentati putin politica lor pe partea de multilingvism)a
Sandra Pralong: Cred ca majoritatea oamenilor sunt în acelati timp curioti si reticenti – sunt curioti despre ceea ce este diferit doar daca acest lucru nu le poarta un prejudiciu si nu îi incomodeaza în vreun fel. Clar, migrantii români au alte obiceiuri, alte maniere de a rezolva problemele cotidiene, si este necesar ca aceste particularittai ale noastre sa nu apara ca fiind incomode sau suparatoare pentru gazde. Cred ca arta si cultura creeaza punti de legatura între popoare, explicitând particularismele si manierismele fiecaruia. Deci, o data cu emigratia, trebuie exportate si produse culturale – filme, muzica, pictura, dans etc. si acestea trebuie într-un fel oferite ca niate “decodori culturali”. De aceea salut initiativele ICR de a propaga cultura româna în tarile cu numeroasa emigratie româna, cum ar fi Spania.
Jurnalul National: Ce proiecte are grupul pentru a-i ajuta pe aceati imigranti sa-ti pastreze legaturile lingvistice si culturale cu aara de originea Aici ma refer în special la copiii români, care nu prea mai vorbesc româneate, mai ales ca multi s-au nascut în aara în care au emigrat parintii lor si studiaza deja în alta limba decât cea materna.
Sandra Pralong: Cred ca aici ideea de limba personala adoptiva vine din nou în întâmpinarea unei necesittai. Pe masura ce legaturile între tari devin mai strânse si popoarele sunt mai interconectate, se mareate si nevoia pastrarii legaturilor cu aara si cu limba de origine. Este o parte a identittaii fiecaruia si sentimentul de mândrie a apartenensei lingvistice sporeate cu abilitatea de a comunica cu alti vorbitori a caror limba nu este materna, ci adoptiva. Cât despre copiii de emigranti, prin necesitate, ei vor adopta foarte repede limba tarii gazda ca limba personala adoptiva. Statul român, în cooperare cu autorittaile din Spania, a initiat deja programe pentru învtaarea limbii române în acolile de acolo si vor urma cu siguranaa altele. Va fi interesant sa-i întrebam în ceva timp pe cei nascuti acolo, poate în familii mixte, care le este limba materna si care “limba personala adoptiva”a
Sugestie
“atiti ca Obiectivele Uniunii Europene, întrunite la Barcelona în 2002, preconizeaza învtaarea a doua limbi strtine în plus faaa de limba materna. Raportul nostru sugereaza ca una dintre aceste doua limbi ar putea fi limba unei tari vecine, pentru a contribui astfel la crearea unui contingent suficient de vorbitori pentru a nu avea nevoie de a trece printr-o limba teraa în raporturile bilaterale între state. “
Identitate
“Pe masura ce legaturile între tari devin mai strânse si popoarele sunt mai interconectate, se mareate si nevoia pastrarii legaturilor cu aara si cu limba de origine. Este o parte a identittaii fiecaruia si sentimentul de mândrie despre apartenenaa lingvistica sporeate.”
CAUTA
VIDEO
ULTIMELE ARTICOLE
- Suntem romani si europeni – dar cum am fost educati?
- Festivalul Culturii Romanilor de Pretutindeni “Aici-Acolo” 2021
- Prix Christophe Pralong 2019
- Lansarea Raportului realizat de Grupul de Lucru pentru copiii cu parintii plecati la munca in strainatate (20 noiembrie 2018)
- « Summit al oamenilor de afaceri romani de pretutindeni » (Alba Iulia, octombrie 2018)
ARHIVA
- January 2023
- June 2021
- April 2019
- December 2018
- October 2018
- September 2018
- June 2018
- May 2018
- December 2017
- November 2017
- October 2017
- September 2017
- August 2017
- July 2017
- June 2017
- May 2017
- April 2017
- March 2017
- February 2017
- January 2017
- December 2016
- November 2016
- October 2016
- September 2016
- August 2016
- July 2016
- June 2016
- May 2016
- April 2016
- March 2016
- February 2016
- January 2016
- December 2015
- October 2015
- September 2015
- August 2015
- July 2015
- June 2015
- May 2015
- April 2015
- March 2015
- February 2015
- January 2015
- December 2014
- November 2014
- October 2014
- September 2014
- August 2014
- July 2014
- June 2014
- May 2014
- March 2014
- February 2014
- January 2014
- December 2013
- November 2013
- October 2013
- September 2013
- August 2013
- July 2013
- June 2013
- May 2013
- April 2013
- March 2013
- December 2012
- November 2012
- July 2012
- May 2012
- March 2012
- February 2012
- January 2012
- December 2011
- November 2011
- October 2011
- September 2011
- August 2011
- July 2011
- June 2011
- May 2011
- April 2011
- March 2011
- February 2011
- January 2011
- December 2010
- November 2010
- October 2010
- September 2010
- August 2010
- July 2010
- June 2010
- May 2010
- April 2010
- March 2010
- January 2010
- December 2009
- November 2009
- October 2009
- June 2009
- May 2009
- April 2009
- March 2009
- February 2009
- January 2009
- December 2008
- October 2008
- September 2008
- April 2008
- March 2008
- February 2008
- January 2008
- December 2007
- November 2007
- October 2007
- May 2007
- April 2007
- March 2007
- February 2007
- December 2006
- June 2006
- August 2005
- January 2005
- October 2001
- February 2001
- June 2000
- January 2000
- November 1999
- October 1999
- June 1999
- March 1999
- October 1998
- September 1996
- July 1993
- January 1993
- December 1992
- July 1992
- May 209