February « 2008 « sandrapralong.eu

Anti-Babilon Poate multilingvismul consolida Europa?

Posted on February 27, 2008 by Sandra Pralong

Dat?: 27 februarie 2008
Autor: Sandra Pralong
Publicat în: Revista 22-Comentarii Economice ?i Politice
Titlul articolului: Anti-Babilon Poate multilingvismul consolida Europa?

Când România a primit portofoliul multilingvismului în Comisia European?, cârcota?ii au denigrat mandatul spunând c? este neînsemnat. Între altele, criticii socoteau importan?? prin prisma banilor aloca?i (care, la peste 1 miliard de euro, nu-s pu?ini), pentru c? reprezint? un buget relativ mic în constela?ia portofoliilor “grele”. Ce nu reiese îns? din ecua?ia financiar? este importanta limbilor pentru identitatea Europei. De fapt, gestionarea alchimiei multilingvismului poate, în timp, face sau desface Europa.

Deviza Europei, de “unitate în diversitate”, trebuie întâi s? rezoneze practic. Ideea se traduce prin unitatea valorilor fundamentale (libertate, drepturile omului, egalitatea sexelor etc.) declinata în expresii culturale diferite, fiecare egala celeilalte. Dar, în domeniul lingvistic – nivelul cel mai de baz? într-o Europ? în mi?care -, ideea de “unitate în diversitate” devine un oximoron, o imposibilitate, c?ci diversitatea împiedica unitatea. Cum poate deveni func?ional un sistem cu 23 de limbi oficiale, f?r? a crea o adev?rat? babiloniada? ?i, pe de alt? parte, cum te po?i în?elege f?r? a ceda tenta?iei de a elimina din prea-plin, pentru a ajunge la mult râvnita unitate? Se cauta, deci, “cvadratura cercului”… Provocarea este s? comunic?m, prezervând, în acela?i timp, toate limbile.

Nu ?tiu s? existe o solutie-miracol, dar un raport recent, propus de un grup de scriitori ?i filosofi europeni (din care cu onoare am f?cut parte), a propus câteva solu?ii pentru c? multilingvismul s? poat? consolida Europa, ?i nu s? o ?ubrezeasc?. (Pentru versiunea integral? – inclusiv în roman?! – vezi: http://ec.europa.eu/education/policies/lang/languages_en.html).

Raportul pleac? de la premisa c? engleza, ca limba interna?ional?, este din ce în ce mai necesar?, dar, în acela?i timp, din ce în ce mai pu?in suficient?. (Având mul?i locutori, ea nu mai confer? un avantaj competitiv.) Deci cuno?tin?a unei limbi interna?ionale (nu doar engleza, dar ?i francez? sau spaniola) trebuie suplimentata cu m?iestria într-o limb? mai pu?in uzitata, care s? confere vorbitorului o not? distinctiv? pe CV. Importanta limbilor se vede lesne în domeniul comercial – un economist spunea c? po?i cump?ra orice utilizând o singur? limb?, dar, dac? vrei s? vinzi, trebuie s? cuno?ti limba clientului t?u.

Multilingvismul are impact ?i asupra rela?iilor bilaterale, unde, pentru o rela?ie temeinic?, este preferabil c? dialogul s? fie purtat în una dintre cele dou? limbi, ?i nu într-o limb? ter??, cum este de cele mai multe ori cazul acum. Astfel, trebuie încurajat? formarea unei mase critice de locutori ai tuturor limbilor europene, f?r? excep?ie, pentru c? rela?iile dintre ??rile Europei s? se strâng?. În alte cuvinte, atunci când vor exista, s? zicem, suficien?i vorbitori de poloneza în Portugalia, rela?iile bilaterale ?i dialogul între cele dou? popoare va spori, schimburile economice vor înflori ?i, de asemenea, va cre?te ?i sentimentul de apartenen?a la un spa?iu comun, Europa. Mai mult, înv??area limbilor “pe perechi” func?ioneaz? îndeosebi între statele vecine, unde necesitatea convie?uirii într-un spa?iu comun ?i curiozitatea despre cel?lalt sunt sporite ?i unde fluenta lingvistic? înlesne?te schimburile comerciale ?i culturale.

În 2002, la Barcelona, Comisia European? a invitat statele membre s? ia în considerare predarea a dou? limbi str?ine, în plus fa?? de limba matern?. A?adar pledoaria ca fiecare cet??ean al Europei, afar? de a înv??a o limb? de circula?ie interna?ional?, s? adopte de asemenea ?i o limb? de suflet rezoneaz?. “Limba personal? adoptiva”, cum este ea numit? în raport, este o limb? a c?rei cultura fascineaz? ?i în ale c?rei taine locutorul î?i dore?te s? p?trund?. Ea devine astfel nu atât o a doua limb? str?in?, ci, mai curând, o a doua limb? matern?. Oamenii o pot înv??a oricând în via??, când î?i doresc s? p??easc? într-o lume nou?, c?ci – a?a cum spunea Cioran – tr?im într-o limb? ?i nu într-o ?ar? ?i suntem de atâtea ori oameni, cu fiecare limb? pe care ne-o însu?im.

În fine, un ultim argument pentru a adopta oricare dintre limbile Europei – ?i nu numai! – este îns??i migra?ia înte?it? de pe continent. Ca imigrant, nu te po?i integra f?r? s? cuno?ti limba ??rii în care tr?ie?ti (dar nu în detrimentul ancor?rii profunde în cultura ?i limba matern?, generatoare de identitate.) Pe de alt? parte, “gazdele” nu te pot aprecia dac? nu cunosc ceva din obiceiurile, cultura ?i limba ta. Deci ?i ??rile gazd?, la rândul lor, vor trebui s? înve?e s? comunice mai bine cu migran?ii, în limba lor. Atentatele teroriste de la Londra servesc drept un puternic rapel despre fragilitatea sentimentului de apartenen?a în absen?a respectului mutual, ilustrat inclusiv prin prop??irea limbilor.

Deci departe de deriziunea cu care a fost privit? la început, problematica limbilor este a?adar în centrul tuturor domeniilor europene – cultura, economie, securitate – ?i, mai mult, chiar în inima ideei înse?i de “Europa”. Nu doar pentru c? tot ce se întâmpl? la Bruxelles trebuie comunicat ?i la periferie, dar pentru c? limbile reprezint? identitatea cultural? a popoarelor ?i gestionarea adecvat? a comunic?rii face ca bog??ia patrimoniului european – reprezentat de limbi, religii ?i culturi – s? se p?streze sau s? dispar?. Iar asta face diferen?a între melting-pot-ul american, care malaxeaz? diferen?ele, ?i diversitatea cultural? european?, care le afirma.

F?r? s?-?i dea prea bine seama, romanii au nimerit la locul potrivit – ba, mai mult -, chiar în miezul problemei. Istoria face din România un simbol interesant. Str?inii se minuneaz? când afl? c? poporul roman a tr?it timp de aproape dou? milenii în state separate, sub influen?a a trei imperii cu culturi total diferite (Otoman, Austro-Ungar ?i Rus), dar, cu toate astea, romanii vorbesc exact aceea?i limb?, f?r? dialect. Este a?adar o dulce ironie c? tocmai reprezentantul unui popor care ?i-a g?sit for?a în unitatea limbii (?i viceversa: unitatea în for?? limbii) gestioneaz? acum rolul limbilor în Europa..

Categorie: Blog

Sa adoptam o limba!

Posted on February 6, 2008 by Sandra Pralong

http://www.jurnalul.ro/stire-interviu/sa-adoptam-o-limba-116205.html

Traim într-o lume din ce în ce mai complexa, iar comunicarea este cheia supravieauirii si reutitei într-o astfel de lume. Cunoaaterea unei limbi de circulatie internationala este din ce în ce mai putin suficienta. Ce-ati zice de adoptarea unei “limbi personale”?

Comisarul european pentru Multilingvism, românul Leonard Orban, beneficiaza, ca ajutor în munca sa, de consilierea unui grup international de intelectuali si experti, din care face parte si fostul consilier prezidential Sandra Pralong, actualmente expert în comunicare. Grupul, reunit în ultima zi a lunii ianuarie, la Bruxelles, a prezentat un raport despre cum poate contribui multilingvismul la sustinerea si intensificarea dialogului international. Raportul propune adoptarea unei “limbi personale adoptive”, un fel de a doua limba materna. Despre ce anume vizeaza propunerea, într-un interviu cu românca din grupul de sfatuitori ai comisarului Orban, doamna Sandra Pralong.

(more…)

Categorie: Blog

Diplomas

Posted on February 5, 2008 by Sandra Pralong

Master of Arts in Law and Diplomacy, the Fletcher School of Law and Diplomacy, Medford, Mass. Coursework at Harvard Business School. Editorial team of The Fletcher Forum

Diploma- Master of Arts in Law and Diplomacy

Master of Philosophy, in Political Science, Columbia University, New York, N.Y.Diploma- Colombia University

Diploma- Colombia University

Categorie: Blog