Efectele crizei: cum promovam echitatea la nivel global?

Posted on February 7, 2009 by Sandra Pralong

Dat?: 7 Februarie, 2009
Autor: Sandra Pralong
Publicat în: Edi?ia online a revistei România Liber?
Titlul articolului: Efectele crizei: cum promovam echitatea la nivel global?

Echitatea social? ?i bun?starea economic? nu sunt concepte separate. F?r? cre?tere ?i prosperitate economic?, nici o ?ar? un poate subveni aspira?iilor sociale ale cet??enilor ei. Dar, pe de alt? parte, nici o ?ar? nu poate fi considerat? cu adev?rat prospera atât timp cât o parte din cet??enii s?i sunt l?sa?i s? se descurce singuri împotriva ignorantei, a foamei ?i a bolii.”
Fostul secretar general al ONU Kofi Annan

Printre efectele cele mai îngrijor?toare ale crizei financiare nu reg?sim doar sc?derea puterii de cump?rare a clasei de mijloc, ci ?i trecerea sub pragul s?r?ciei a unui num?r sporit de cet??eni. Atunci când “ciclul virtuos” al cre?terii economice se opre?te, cei care erau pe muchie ?i supravie?uiau pe linia de plutire risca s? coboare brusc sub limita s?r?ciei.

Problema nu este doar una na?ional? – într-o economie global?, interdependenta, prosperitatea ?i s?r?cia sunt interconectate. De cre?terea nivelului de tr?i dintr-o tar? beneficiaz? ?i alte ??ri mai pu?in dezvoltate, prin schimburi comerciale, dar ?i prin asistenta pe care tara “înst?rita” o furnizeaz? prin programe de cooperare interna?ionale ??rii în curs de dezvoltare: campanii de alfabetizare, de vaccinare, de ecologizare, de bun? guvernare, de sus?inere a societ??ii civile etc.

Asistenta interna?ional? se adauga astfel fluxurilor comerciale ?i financiare pentru a crea o mul?ime de leg?turi invizibile între popoarele lumii, iar atunci când economia global? cre?te, în principiu cre?te ?i ajutorul interna?ional. Dar ce se întâmpl? atunci când finan?ele se pr?bu?esc, tr?gând dup? ele economia ?i, implicit, asistenta interna?ional??

Cu mai pu?ine taxe colectate din cauza crizei, donatorii tradi?ionali din ??rile dezvoltate vor avea dificult??i în a men?ine asistenta interna?ional? la nivelurile atinse în trecut. Deja în 2007 doar ??rile nordice, Olanda ?i Luxemburgul au atins ?intele globale de asistenta oficial? pentru dezvoltare (ODA), de 0,7% din PIB. Contribu?ia SUA s-a ridicat la doar 0,16%, iar cea a Japoniei – la 0,17%.

Vestea bun? este îns? c? în ultimii ani au ap?rut din ce în ce mai mul?i donatori noi pe plan interna?ional. Clubul s-a extins datorit? faptului c? tari cu venit mediu, precum România, Argentina, sau “tigrii emergen?i” (India, China sau Brazilia) au început s? contribuie la echitatea global?, donând, la rândul lor, o parte din PIB c?tre tari mai pu?in dezvoltate.
În mare parte din cauza faptului c? discrepantele interne sunt înc? foarte adânci, toate aceste ??ri emergente sunt, ca ?i noi, deopotriv? donatori de asistenta interna?ional?, cât ?i recipien?i. În cazul României, statutul de membru al Uniunii Europene ne obliga s? don?m asistenta celor mai pu?in înst?ri?i decât noi din afara Europei. Dar, fiind, la rândul nostru, un nou stat membru mai pu?in înst?rit decât vechile democra?ii occidentale, beneficiem deopotriv? de fonduri europene pentru a realiza coeziunea social? ?i echitatea în interiorul UE.

Asisten?? pentru dezvoltare este menit? s? promoveze echitatea la nivel global, direc?ionând fondurile cu prec?dere în programe de lupt? împotriva s?r?ciei sau în promovarea s?n?t??ii ?i educa?iei. Înainte de a fi noi în?ine donatori de asistent?, România a primit, la rândul s?u, din partea ??rilor europene, a Statelor Unite, Canadei, Japoniei etc. ajutoare.

În 2003, de pild?, România î?i propusese s? reduc? la jum?tate, pân? în 2009, num?rul cet??enilor care tr?iesc sub pragul s?r?ciei absolute (s?r?cia absolut? era calculat? în func?ie de un “co?” de alimente ?i nonalimente estimat la 106 lei/lun?, la pre?urile din 2002.) Dar, datorit? liberaliz?rii, cre?terii economice ?i asistentei interna?ionale, România a reu?it aceast? performant? în  timp-record ?i ?i-a înjum?t??it propor?ia de oameni care tr?iesc sub pragul s?r?ciei, de la 10,9% din popula?ie în 2003 la 4,1% deja în 2006, deci cu trei ani mai devreme de termenul autopropus.

Cre?terea economic? din perioada de tranzi?ie, liberalizarea, dar ?i diferitele programe de dezvoltare ?i de asistenta ne-au ajutat astfel s? parcurgem în timp-record drumul de la s?r?cie la statutul de “?ar? de venit mediu”, deci la bun?stare. Ar fi p?cat dac? unul dintre efectele crizei ar fi pierderea câ?tigurilor ob?inute în lupta împotriva s?r?ciei. Dar, în plus, ar fi inechitabil dac? din aceast? cauz? nu ne-am asuma pe deplin obliga?iile interna?ionale ce ne revin ca ?ara modern?, european?.

Categorie: Blog

CAUTA



VIDEO


TEDxBucharest

ULTIMELE ARTICOLE

ARHIVA

RETELE SOCIALE