Sandra Pralong: Selectia la “Soros” se facea pe merit si încredere
Posted on June 17, 2006 by Sandra Pralong
http://?tiri.zoot.ro/Sandra-Pralong-Selectia-la-Soros-se-facea-pe-merit-si-incredere,129514.html
Data: 17 iunie 2006
Autor:
Publicat în: Ziarul “Ziua”
Foto: Mediafax
Titlul articolului: Sandra Pralong: Selectia la “Soros” se facea pe merit si încredere
Odata cu publicarea “listei lui Soros”, care cuprindea numele persoanelor care au condus, în România, Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) – ONG finantat de miliardarul american propovaduitor al societatii deschise – ZIUA a lansat o supozitie. Este vorba despre posibila insinuare în interiorul acestei puternice organizatii neguvernamentale, preocupata sa promoveze valorile democratiei, a unor “unelte” ale regimului totalitar comunist. Ziarul nostru ridica întrebarea daca nu cumva printre cei care au beneficiat de banii destinati democratizarii se afla si colaboratori ai Securitatii sau chiar persoane care au facut politie politica. În acest sens, ZIUA a solicitat FSD lista completa cu numele romanilor care au beneficiat de bursele George Soros. si a cerut CNSAS verificarea persoanelor de care a depins acordarea burselor. Într-un interviu acordat ziarului nostru, Sandra Pralong, persoana desemnata de George Soros, în 1990, sa puna bazele FSD în România, vorbeste despre modul în care se facea selectia bursierilor si principiile dupa care se ghideaza Fundatia.
Exista posibilitatea ca fosti colaboratori ai Securitatii, agenti, sa se fi infiltrat în FSD sau sa beneficieze de bursea
Înainte sa va raspund, permiteti-mi sa va atrag atentia asupra faptului ca atunci când lansezi o supozitie despre un pericol este deja un foarte mare pericol în sine. si un lucru pe care presa româneasca si un cotidian respectabil precum ziarul ZIUA ar trebui sa se abtina sa o faca. Pentru ca ajungem în situatia în care lansând atâtea supozitii nu mai stim ce e adevarat si ce nu e adevarat si suntem într-o situatie în care hotii striga “hotii” si nu mai crede nimenea pe nimenea.
Supozitiile se bazeaza pe niste afirmatii facute de George Soros…
Haideti sa privim putin în urma… Daca facem un exercitiu de imaginatie si ne plasam în realitatea anului 1990, România de-abia se deschisese. Singurii care avusesera tansa sa studieze în strtinstate erau, în principiu, oameni care facusera pact de alegenta fata de regimul trecut. Intentia Fundatiei a fost sa sparga acest cerc vicios. Sa ofere posibilitatea tinerilor merituoti si de buna credinta sa aiba tansa sa studieze în strtinstate fara nici o obligatie.
Despre selectie si selectioneri
Cum se facea selectia bursierilora
Este evident ca Fundatia nu s-a bazat pe dosar politic când a ales oamenii care sa beneficieze de burse. Selectia, în primul rând, se facea de cstre un grup. Principiul este ca un singur om nu avea voie sa decida daca un anumit dosar era finantabil. De ce era important sa nu fie un singur oma Pentru ca un singur om putea fi influentat sau subiectiv. Tot sistemul Fundatiei era de a organiza comisii si comitete care sa fie împuternicite sa acorde granturile.
Cum erau aleti membrii Comisieia
Erau oameni care îti evidentiasera gândirea si actiunea, oameni care credeau în liberatate, democratie si valorile ei, credeau într-o societate deschisa. Vreau sa ma întorc la dosare si la selectie pentru ca e important sa înaelegem doua lucruri. Unu: ca nu puteai sa faci politie ca sa împiedici sau sa favorizezi pe unii sau pe altii, pentru ca ar fi fost împotriva însati ideii de societate deschisa. Deci noi luam de foarte buna credinta ceea ce spuneau candidatii despre ei întiti.
Prezumtia de nevinovatie
Un fel de declaratie pe proprie raspundere…
Exact. si însuti sistemul unei societati deschise este un sistem bazat pe încredere. Este bazat pe faptul ca ai încredere ca în 90% din cazuri oamenii vor spune adevarul. Deci creezi reguli pentru cei 90% de oameni normali si cinstiti. Nu creezi reguli pentru cei 10% care or sa fie necinstiti în orice societate. Mergi pe prezumtia de nevinovatie. Dar ea functioneaza doar într-un sistem în care adevarul, nu minciuna este la putere. Nu poti sa controlezi tot ce miaca – si mai putin într-o democratie – deci trebuie sa iei de bun ce spun oamenii. Poti sa gasesti însa criterii care sa autoselecteze, sa autoelimine pe cei pe care nu doresti sa-i favorizezi, în cazul de fata pe cei care beneficiasera de burse în trecut…
Ca sa eviti sa scolesti tot aceeati elita care deja beneficiase de privilegii în trecut, unul dintre criteriile de selectie ale Fundatiei cerea candidatului sa nu mai fi beneficiat de burse sau calstorii în trecut. Anunaurile erau publice tocmai pentru ca toata lumea sa aiba acces la burse – ele erau publicate în presa cotidiana si saptamânala. Multi bursieri mi-au spus: “nu credeam vreodata sa ajung sa obtin o bursa dintr-un anuna vazut în ziar”… Cum v-am spus: Nu poti sa faci politie, pentru ca astfel re-creezi sistemul de care tocmai vrei sa te debarasezi. E iluzoriu sa-ti închipui ca poti sa re-creezi acel sistem ca sa te debarasezi de el. Nu poti sa faci treaba decât pe încredere. ti, evident ca mergând pe încredere o sa fie scapari. Probabil ca în selectia noastra, ea facându-se pe merit, am inclus, fara sa vrem, oameni care, merituoti, fusesera probabil nu tocmai corecti în privinta faptului ca mai fusesera sau nu în strtinstate. Daca acceptam silogismul ca cei care beneficiasera de studii în strtinstate erau apologistii regimului, cu toate ca probabil sunt si exceptii si la capitolul asta – si sunt sigura ca sunt – trebuie sa acceptam si idea ca, în general, partidul si Securitatea au recrutat dintre cei mai buni. Eu am plecat prea tânara, pentru ca parintii mei au fugit. Dar am vazut, si mama mea a vazut în jurul meu cum Securitatea venea sa recruteze în liceu elevii cei mai buni. În momentul în care ai un sistem de burse care se bazeaza pe merit si pe buna credinat, este inevitabil sa fie selectabili si oameni care au un trecut de care nu tocmai sa fie mândri.
Listele beneficiarilor sunt publice
Din aceasta perspectiva, cum vi se pare initiativa ZIUA de a cere CNSAS verificarea acestor oamenia
Mi se pare o mare prostie, sa nu va suparati.
Cum, nu ati vrea sa aflati daca cineva v-a înaelat încrederea, bunele intentiia
Vreau sa fac o paranteza: ZIUA cere – în mod destul de tendentios pentru ca pretinde ca nu a avut acces la numele bursierilor – aceste liste. Dar numele bursierilor si rapoartele anuale ale Fundatiei si toti cei care au beneficiat de ajutoru
l Fundatiei, inclusiv sumele pe care le-au primit si pentru ce le-au primit sunt toate publice.
Exista pe interneta
Nu stiu, pentru ca la epoca respectiva internetul nu ajunsese în voga. Dar trebuie ca exista ceasloavele în arhivele Fundatiei si acolo aveti toate listele celor finantati cu sumele respective. si vreau sa spun ca aceasta deschidere a noastra a fost foarte tare exploatata de presa nationalista, de exemplu, la epoca respectiva. Dar este un risc pe care ti-l asumi ca sa schimbi ceva în tara asta. Au fost interpelari pentru expulzarea mea pentru ca unii îti închipuiau ca cine stie ce mare cabala ungureasca este în spatele Fundatiei Soros. Ca sa ma întorc la lista… Eu cred ca noi punem foarte prost problema în România asupra dosarelor de Securitate. Pentru ca trtim într-o minciuna care se înteaeste pe zi ce trece. Aceasta atmosfera de foarte mare ostilitate genereaza foarte multa minciuna asupra trecutului fiecaruia. Vedem ca toata presa se preocupa acum de acoperirea si descoperirea minciunilor. E halucinant. Trebuie sa se opreasca…
Vreti sa spuneti ca deconspirarea nu este necesarta Daca cineva are trecutul întinat nu este bine ca opinia publica sa cunoasca acest lucrua
Dar nu credeti ca ar fi mai bine sa creeam conditiile în care oamenii care au aceasta povara pe constiinta lor sa poata sa fie liberi, liberatia si sa poata sa aiba curajul sa admita publica Nu credeti ca ar trebui în loc sa acuzam si sa arstam cu degetul si sa cream aceasta atmosfera de ostilitate care sa genereze minciuna pentru a acoperi minciuna, nu credeti ca este cazul sa terminam cu aceasta atmosferta si sa creem un sistem si un spatiu în care oamenii sa recunoasca: “Da, domnilor, eu am fost, din cauza sistemului…”
Spatiu pentru confesiune
Chiar va asteptati sa recunoasca cinevaa
Daca atmosfera e ostila, nu pot sa recunoasca. Deci, noi, ca societate, noi cei 90% care n-am fost parte din sistem trebuie sa avem marinimia si generozitatea de a crea un spatiu în care ceilalti 10% sa se poata confesa, sa se poata elibera, sa marturiseasca. Sa se simta în siguranta marturisind si sa stie ca nu îi va arsta nimeni cu degetul pentru ca toata lumea care a trtit în sistemul acela stie cum era. Eu, mai putin. Am plecat la nici 16 ani. Aa dori sa fac aici o analogie cu virusul HIV-SIDA. În momentul în care îi stigmatizezi pe cei infectati, virusul devine cel mai daunstor. Atunci cei infectati se ascund si apar doua mari probleme: unu – continua sa nu beneficieze de tratament si doi – infecteaza în continuare pe altii. Societatea nu se poate apara în necunostinat. Obscurantismul dauneaza.
Noi nu stim cine sunt cei “infectati”…
Asta spun. Creati-le conditiile, eu sunt convinsa ca ei îti doresc libertatea, la fel ca dvs., ca si mine, sa nu mai aiba povara asta care îi apasa, sa nu mai aiba frica asta ca exista cineva care îi va deconspira. Nu e o viata nici pentru ei. Deci, trebuie sa cream un sistem în care ei sa se simta liberi sa marturiseasca singuri. Haideti sa ne uitam înapoi în trecutul României si vedem ca sistemul era ata de pacstos, încât tentatia era foarte mare sa colaborezi ca sa ai o viata mai buna si sa te realizezi profesional. Eu nu arunc cu piatra pentru ca nu stiu ce aa fi facut daca aa fi ramas în România. Eu, în acoala generala, când nu m-au facut pionier, am venit acasa plângând. Nu pot sa garantez ce aa fi devenit. Mama mea, când m-am întors înapoi în România si când a vazut cât de mult ma implic, mi-a marturisit ca îi pare rau ca m-a scos din România. si mi-am dat seama ca nu trebuie sa îi para rau, pentru ca daca eu am o coloana vertebrala astazi si sunt un om care nu mi-am plecat capul niciodata, este datorita faptului ca m-a scos de aici si am trtit într-un mediu sanstos în care nu am avut tentatia de a face compromisuri, de a colabora. Nu stiu ce aa fi facut daca aa fi ramas aici.
“Sa faca ce a facut Paleologu”
În conditiile în care aceste persoane sunt înca factori de decizie, nu considerati ca trecutul lor trebuie cunoscuta Nimeni nu ar da cu batul în ei daca ar sta deoparte de politica. Nu putem sa mai asteptam sa se deconspire singuri pentru ca 16 ani nu au facut-o.
Da, aveti absoluta dreptate când spuneti ca este foarte grav daca unii dintre ei sunt la conducere, pentru ca sunt tantajabili. si iau decizii pe criterii care nu sunt publice. Ori asta trebuie sa primeze într-o democratie. Lipsa acestei transparente în motivatiile deciziei este foarte grav, într-adevar, dar nu avem solutii. Pentru ca ei, în climatul de ostilitate, se vor apara continuând sa minta, sa se ascunda. Deci, care sunt alegerile noastrea Sa asteptam sa moara, pentru ca ei nu se vor deconspira într-un sistem de ura si de oprobriu. Mai suntem noi disputi sa trtim înca o generatie în calomnie, ura si minciuna si în false dosare si false aparari, în minciuni care se adauga minciunilor sau sa preferam sa spunem “O.K.. Asta suntem. Societatea româneasca a produs acest cancer îngrozitor si oportunismul si dorinta de trti bun si lipsa de crez au facut din unii dintre noi niste ne-oameni. fara integritate. Una spunem si alta facem. Asta e societatea pe care am mostenit-o în ’90. Ne poate fi rutine de ea, dar nu o putem ascunde sub prea înca o generatie întreaga”. Trebuie sa realizam ca asta am fost si nu mai suntem. Dar, pentru ca sa nu mai fim, trebuie sa acceptam ca attia am fost. Trebuie sa cream un climat în care sa le fie uaor oamenilor ca Voiculescu si toti cei care au fost – daca într-adevar au fost – sa faca ce a facut Paleologu. Sa spuna: “asta sunt, am fost slab. Am avut circumstanae atenuante”. Pentru ca toti am trtit în sistemul ala si stim cât de uaor le-a fost oamenilor sa se lase incluti fie în partidul comunist, fie în alte structuri. Doar daca accepti, ai o scapare. Ai posibilitatea ca în urmstorii 10, 15, 20 de ani sa trtiesti o viata demna, cu fruntea sus; viata unui om care ti-a înfrânt ultima latitate si anume de a nu recunoaste fosta lui latitate. Acum e mult mai grav sa nu ti-o recunosti, daca cream acel sistem în care sa nu mai fie oprobiul acela. Latitatea trecuta e scuzabila din cauza sistemului, dar latitatea prezenta nu mai e scuzabila.
Propriul calau si propria victima
Ce facem, închidem CNSASa
Nu. Cred ca, în continuare, trebuie sa lucreze. Dar ce credibilitate au dosarele daca sunt deja suspecte de a fi traficatea Aceasta facstura continua si aceasta minciuna care se perpetueaza vine tot din faptul ca noi nu acceptam trecutul nostru, cu bune si cu rele, ca fiind un trecut în care noi fiecare am fost arhitectii sistemului, parte din sistem si victimele sistemului, de asemenea. Am fost propriul calau si propria noastra victima. În momentul în care realizam asta, cu seninstate si cu blândeae si cu mila – aa zice – fata de febleaea noastra umana, atunci cred ca vom putea intra într-o alta conversatie, în care oamenii singuri sa vina în fata si sa spuna: “Da, am facut compromisuri. si îmi pare rau. si nu mai vreau sa mint si vreau ca si copiii mei sa fie mândri de mine si vreau sa trtiesc si sa le las o tara sanstoasa”.
Numeroti membri ai FSD au trecut din sfera neguvernamentala în cea de decizie, ti-au împle
tit cariera cu cea politica. Avem de-a face, cumva, cu o anumita incompatibilitatea
Nu vad unde e incompatibilitatea. Cu toate ca societatea civila trebuie sa ramâna – si pe asta insist – trebuie sa ramâna un factor de presiune asupra puterii. Dar faptul ca oamenii au experienta atât a puterii, cât si a societatii civile, este un lucru foarte bun. Acolo unde separatia trebuie sa fie foarte puternica si foarte clara, este între sfera afacerilor si cea a puterii. Pentru ca nu poti sa creezi un sistem în care încurajezi competitia neloiala.
Un succes
Cum sta România comparativ cu celelalte atri ale Europei de Est în care a fost implementat sistemul societatii deschisea Mai bine, mai raua
Va referiti la Fundatia Sorosa
În particular…
A fost si continua sa fie un succes. Foarte multe din initiativele pe care le-am avut întâi aici, în România, au fost apoi raspândite în toata regiunea. Va amintesc doar doua: scoala de radio BBC si programul de media si acoala de engleza. Soros a dat de foarte multe ori ca exemplu fundatia romana, chiar recent, spunând ca e cea care a reutit cel mai bine dintre toate fundatiile Soros din regiune. Inclusiv a reutit sa nu mai aiba nevoie de ajutorul direct al banilor de la el, ci a putut sa împarta programele, sa le autonomizeze, iar programele sa devina fundatii specifice care se autofinanaeaza – si acesta este meritul actualei conduceri a Fundatiei.
Are România, în acest moment, o societate civila puternicat
Nu, din pacate nu. Dar are un sector ONG destul de puternic, care se evidentiaza si care face o treaba extraordinara. si ma refer aici nu numai la Fundatia Soros, ci si la SAR, IPP, la Agentia de Monitorizare a Presei si ata mai departe. Deci sunt clar voci în societatea civila care au stat departe de politic si nu au fost tentate de afaceri…
Unele au fost acuzate de partizanat….
Este inevitabil, din pacate, sa se faca confuzia asta, dar este o confuzie regretabila intre dorinta de a crea o societate pluralista, o societate într-adevar deschisa si toleranta si partizanatul politic – o confuzie pe care de altfel o face si ziarul dumneavoastra. Nu are de-a face cu culoarea politica, de dreapta sau de stânga. Colegii din PSD ar trebui sa fie tot atât de dornici de pluralism si de toleranta ca si colegii din PNL, PD si din UDMR.
ONG-isti la putere
De ce reprezentantilor elitei, intelectualilor, nu le place la puterea Andrei Pleau, Renate Weber au stat putin timp în functiile lor…
Nu pot sa vorbesc în numele lor. Pot sa vorbesc în numele meu, din experienta mea de consilier al preaedintelui Emil Constantinescu. Cred ca daca te raportezi la tot ce ar fi de facut si tot ce ar trebui sa se întâmple ca lucrurile sa mearga bine devii copletit de potentiala zadarnicie a efortului. Deci trebuie sa te concentrezi. si ca sa faci, într-adevar, ceva, trebuie sa delimitezi foarte clar obiectivele si sfera de actiune pentru ca sa ai satisfactia lucrului bine facut, împlinit. Eu, de exemplu, am avut o satisfactie foarte mare pentru ca cred ca am reutit, în modesta mea sfera de actiune, sa aduc niste contributii care au ramas înca si astazi niste institutii care au fost duse mai departe indiferent de prezenta mea acolo, la Cotroceni. Cum, de exemplu, ar fi Forumul Presei Romane de Pretutindeni, astazi la a taptea editie, sau Forumul tinerilor studenti cu studii în strtinstate care s-a transformat de asemenea în ceva mai peren.
Experienta mea este ca multi oameni din societatea civila, oameni care au învatat sa faca proiecte, sa fie organizati, sa ia o problema, sa o împarta pe bucatele, sa-ti stabileasca obiective si termene-limita etc., vor accepta provocarea puterii daca sunt chemati sa o faca. si poate ca în momentul acela vom avea o tansa mai mare ca administratia publica sa se reformeze. Pentru ca problema ei mare este lipsa de organizare, de metoda, de gestiune, pe scurt, de management.
“ONG-istii” mai au un avantaj: sunt oameni carora li s-au încredintat multi bani si nu se plimba în Mercedes-uri – lucru deloc neglijabil când vedem gradul de coruptie din societatea româneasca. Este o societate civila care a avut etica gestionarii banilor, respontabilitatea fata de donatori. Cred ca acesti oameni sunt gata sa-ti puna experienta si talentul la dispozitia statului. Mai ales acum, când România are o ata de mare problema legata de capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale. Poate ca ar fi înaelept din partea guvernantilor sa implice cât mai mult societatea civila la a crea proiecte, a le gestiona si a fi responsabili fata de banii respectivi.
Respect pentru cei sinceri
Revin si întreb: Daca se va dovedi ca cineva de pe “lista lui Soros”, publicata de ZIUa, a colaborat cu Securitatea sau, mai grav, ca a facut politie politica, ce îi veti spune acelei persoane în momentul în care o veti întâlnia
Nu am ce sa-i spun, pentru ca eu nu sunt judecstorul nimanui. Dar daca au fost colaboratori, mi-ar placea sa mi-o spuna ei primii. Sa nu aflu eu din surse terae. Daca o spun ei primii, voi avea un respect nemarginit pentru ei. Voi avea respectul în fata unui om care ti-a înfrânt febleaea si care are onestitatea sa-ti accepta pacatele si greaelile si sa fie autentic, sa fie sincer, în fine. Sincer si liber. si voi avea o extraordinara admiratie pentru curajul si puterea si libertatea acelui om. Daca aflu din alte surse, n-am sa pot decât sa plâng de mila unui suflet slab, unui suflet prihanit. si iarati ma întorc la pledoaria mea si spun ca numai într-o societate din care eliminam stigma respectiva – nu vorbesc de politie politica, vorbesc de colaborare – numai în acea societate ne vom însanstoti si numai în acea societate oamenii vor avea curajul sa-ti confeseze, sa-ti marturiseasca febleaea trecuta. Sa înceapa o viata noua, liberi, încrezstori, liberati. Aduceti-va aminte de Paleologu…
(n.red. – intertitlurile apartin redactiei)
Cine este Sandra Pralong
Sandra Pralong s-a nascut la Bucuresti si a plecat în strtinstate la vârsta de 15 ani, la mama ei, Sanda Budis, în Elvetia. Acolo a studiat stiinaele politice facând un prim masterat în studii comerciale. A predat economia la Universitatea din Niamey, Niger. În 1982, a lucrat la Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) la Paris. A primit o bursa pentru a studia la Fletcher School of Law and Diplomacy în SUA unde a obtinut un al doilea masterat în relatii internationale. La terminarea acolii a fost recrutata de saptamânalul american Newsweek ca stagiar ti, în numai cinci ani, a devenit director de comunicare al publicatiei. În 1990 s-a întors în România cu primul avion si a cerut un an sabatic pentru a putea sa lucreze în tara ei. I-au trebuit trei ani sa puna pe picioare Fundatia Soros în România si Moldova. S-a întors în SUA în 1994, dupa un an petrecut la Praga, pentru a pune pe picioare o agentie de stiri video. A obtinut un al treilea master, în stiinae politice, la Universitatea Columbia – NY. A revenit în tara în 1998 pentru a fi consilierul Preaedintelui Emil Constantinescu pe relatia cu romanii de pretutindeni. Dupa 2000 a fondat firma de comunicare Synergy, care astazi se numara printre firmele de succes în dome
niul comunicarii. Între 2002 si 2005 a fost cel mai înalt responsabil de comunicare pentru Europa si CIS în cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. În 2006 a înfiintat o fundatie, SynergEtica, ce îti propune educatia pentru civilitate si integritate. Sandra Pralong a scris despre societatea civila, democratizare, relatii internationale si etica.
CAUTA
VIDEO
ULTIMELE ARTICOLE
- Suntem romani si europeni – dar cum am fost educati?
- Festivalul Culturii Romanilor de Pretutindeni “Aici-Acolo” 2021
- Prix Christophe Pralong 2019
- Lansarea Raportului realizat de Grupul de Lucru pentru copiii cu parintii plecati la munca in strainatate (20 noiembrie 2018)
- « Summit al oamenilor de afaceri romani de pretutindeni » (Alba Iulia, octombrie 2018)
ARHIVA
- January 2023
- June 2021
- April 2019
- December 2018
- October 2018
- September 2018
- June 2018
- May 2018
- December 2017
- November 2017
- October 2017
- September 2017
- August 2017
- July 2017
- June 2017
- May 2017
- April 2017
- March 2017
- February 2017
- January 2017
- December 2016
- November 2016
- October 2016
- September 2016
- August 2016
- July 2016
- June 2016
- May 2016
- April 2016
- March 2016
- February 2016
- January 2016
- December 2015
- October 2015
- September 2015
- August 2015
- July 2015
- June 2015
- May 2015
- April 2015
- March 2015
- February 2015
- January 2015
- December 2014
- November 2014
- October 2014
- September 2014
- August 2014
- July 2014
- June 2014
- May 2014
- March 2014
- February 2014
- January 2014
- December 2013
- November 2013
- October 2013
- September 2013
- August 2013
- July 2013
- June 2013
- May 2013
- April 2013
- March 2013
- December 2012
- November 2012
- July 2012
- May 2012
- March 2012
- February 2012
- January 2012
- December 2011
- November 2011
- October 2011
- September 2011
- August 2011
- July 2011
- June 2011
- May 2011
- April 2011
- March 2011
- February 2011
- January 2011
- December 2010
- November 2010
- October 2010
- September 2010
- August 2010
- July 2010
- June 2010
- May 2010
- April 2010
- March 2010
- January 2010
- December 2009
- November 2009
- October 2009
- June 2009
- May 2009
- April 2009
- March 2009
- February 2009
- January 2009
- December 2008
- October 2008
- September 2008
- April 2008
- March 2008
- February 2008
- January 2008
- December 2007
- November 2007
- October 2007
- May 2007
- April 2007
- March 2007
- February 2007
- December 2006
- June 2006
- August 2005
- January 2005
- October 2001
- February 2001
- June 2000
- January 2000
- November 1999
- October 1999
- June 1999
- March 1999
- October 1998
- September 1996
- July 1993
- January 1993
- December 1992
- July 1992
- May 209